Hidroenergia este o sursă de energie regenerabilă bazată pe căderile de apă, cu caracteristici speciale, asigurând nu numai energie curată dar asigurând şi servicii indispensabile pentru sistemul energetic. Dezvoltarea viitoare a sectorului hidroenergetic este dependentă de obligațiile asumate de România sub cerințele directivelor UE privind dezvoltarea surselor de energie regenerabilă (2009/28/CE), privind protecția împotriva inundațiilor (2007/60/CE) și asigurarea calităţii corpurilor de apă (EU Water Framework Directive). In ultimele decade proiectele hidroenergetice erau proiecte cu folosințe multiple, finanțate în totalitate de S.C. Hidroelectrica din fonduri proprii. Această politică a statului român a fost convenabilă din punctul de vedere al economisirii surselor bugetare dar mai puțin convenabilă pentru sector, conducând la termene de execuție lungi şi la scumpirea inerentă a investițiilor.
Resursele hidraulice de energie se regenerează continuu prin aportul natural al energiei solare. Sursa primară a energiei hidraulice este radiaţia solară şi circuitul apei în natură. Radiația solară produce evaporarea (în special de pe oceanul planetar), norii încărcaţi cu vapori de apă se deplasează către uscat, în anumite condiţii condensează, precipitaţiile cad pe suprafaţa uscatului şi o parte din volumul de apă formează scurgerea de suprafaţă. Scurgerea de suprafață, concentrată ca debit şi cădere, este sursa hidraulică valorificată ca hidroenergie şi este evident regenerabilă.
În Europa hidroenergia asigură cca 70% din totalul de energie din surse regenerabile şi, deși majoritatea amenajărilor sunt mature, există încă suficient de mult potențial rămas de valorificat, fie prin amenajări noi, fie prin extinderi şi retehnologizări. Directiva UE privind energia regenerabilă a stabilit un obiectiv ambițios, de a asigura 20% din energie din surse regenerabile, impulsionând astfel investițiile în domeniul energiilor regenerabile, cu o pondere semnificativă a hidroenergiei.
În România se produc în anul mediu hidrologic cca 18 TWh, adică 35 % din consum, dar potenţialul amenajabil este aproape dublu.
Proiectul de Strategie Energetică a României pentru perioada 2011-2035 stipulează că potențialul hidro reprezintă o alternativă durabilă de dezvoltare a sectorului energetic din România, ținând cont de resursele limitate de materii prime energetice ale ţării noastre, precum şi de nevoia de a obține energie ieftină şi care să nu producă gaze cu efect de seră.

Avantajele utilizării Hidroenergiei
Avantajul economic, randament ridicat, preț de cost redus, având o viață lungă;
Avantajul ecologic, nu poluează mediul înconjurător.

Dezavantajele utilizării Hidroenergiei
Uneori pot genera conflicte când sunt amplasate în parcuri naționale sau când nivelul apei barajului acoperă localități.
Modificarea biotopului înconjurător, necesitatea exproprierilor terenului din calea construcțiilor, anii secetoși care pot scădea dramatic nivelul în lac.
Microhidrocentralele amplasate pe râurile de munte distrug biodiversitatea din ariile protejate. Habitatele, peștii, vidrele și viața sălbatică sunt amenințate.

În România, cea mai avantajoasă obținere a energiei electrice este prin hidrocentrale, deoarece acestea sunt existente, nu necesită import de combustibili și sistemul hidrotehnic este foarte bine organizat.
România şi-a atins deja obiectivele privind producţia de energie din surse regenerabile pentru 2020. În momentul de faţă, România produce un surplus de energie pe care, din motive tehnice, nu îl poate stoca sau transporta pe distanţe mari, pentru export. Conform declarațiilor recente ale reprezentanților ANRE: ţinta asumată de România în conformitate cu Directiva 2009/28/EC privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final de energie la nivelul anului 2020 (de 24%) a fost realizată în anul 2010 la nivelul de 23,6%, România clasându-se pe locul 2 în rândul statelor membre UE cu privire la gradul de realizare a ţintei propuse. În acest context, România ar trebui să pună accent pe creșterea eficienței energetice (un sector în care țara noastră are un potențial enorm neutilizat) și să promoveze acele surse de energie regenerabilă cu impact redus asupra biodiversității.

eh1

Energia valurilor, o altă modalitate de a obține energie verde utilizând mișcarea valurilor sau mareele, este într-adevăr fără limită, fiind un izvor nesecat, cum nesecat este şi oceanul. În mările cu apă mică, închise în toate părţile de uscat, cum este, de pildă Marea Baltică, valurile rareori depăşesc înălţimea de patru, cinci metri, pe când în largul oceanului, în special în emisfera sudică, unde cercul de apă cuprinde tot globul şi valurile se pot dezlănţui în voia lor, iar vânturile de apus suflă în permanenţă fără să-şi schimbe direcţia, se întâlnesc destul de des valuri înalte de 12-18 m. Energia colosală a valurilor se manifestă în izbitura lor iar ea este foarte mare. Folosirea deplină a energiei valurilor este împiedicată de faptul că acest izvor de energie este foarte inegal, energia valurilor este utilizată doar în cazul în care valurile sunt înalte şi constante în timp şi al doilea motiv şi cel mai important este faptul că tehnica contemporană nu cunoaşte instalaţii cu ajutorul cărora s-ar putea destul de uşor, destul de complet şi economic să se transforme energia valurilor în curent electric.

 

Hidrocentrală care transformă mișcarea valurilor în energie
Hidrocentrală care transformă mișcarea valurilor în energie