Energia geotermala face parte din clasa energiilor regenerabile (verzi) şi reprezintă căldura care provine din interiorul Pământului (prin roci şi fluide subterane).Ea se obţine prin captarea apei fierbinţi şi a aburilor din zonele cu activitate vulcanică şi tectonică sau a căldurii subpământene. Poate fi folosită pentru încălzire (a locuinţei, a apei menajere), dar şi pentru producerea curentului electric. Este o energie nepoluantă, iar oamenii au folosit izvoarele cu ape calde de mii de ani, cu diverse scopuri – pentru baie, ca sursă de apă de gătit, apoi în staţiuni balneare şi, într-un final, pentru a produce energie din ele. Acum, cu energie geotermală se încălzesc locuinţe, se cresc plante în sere, se usucă recolte, se încălzeşte apă în crescătorii de peşti, se realizează procese industriale.
Există trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la această dată pe glob pentru transformarea puterii apei geotermale în electricitate: uscat, flash și ciclu binar, depinzând dupa starea fluidului: vapori sau lichid, sau după temperatura acestuia.
centralele uscate au fost primele tipuri de centrale construite, ele utilizează abur din izvorul geotermal.
centralele flash sunt cele mai răspândite centrale de azi. Ele folosesc apa la temperaturi de 182 °C (364 °F) , injectând-o la presiuni înalte în echipamentul de la suprafață.
centralele cu ciclu binar diferă față de primele două, prin faptul că apa sau aburul din izvorul geotermal nu vine în contact cu turbina, respectiv generatorul electric. Apa folosită atinge temperaturi de până la 200 °C (400 °F).
Depresiunea Panonică, care în România include Banatul și vestul munților Apuseni, este bogată în zăcăminte geotermale. Județele Timiș, Arad și Bihor ar putea beneficia de acest tip de sursa de energie. În Timișoara există apă termală de până la 80 °C.
Conform unor calcule făcute de cei de la ADETIM, un foraj nou costă între 2-3 milioane de euro, însă studiile pentru foraj sunt mult mai costisitoare. Echipamentul pentru un oraș precum Jimbolia, unde specialiștii islandezi au făcut deja o vizită, ar costa peste șase milioane de euro, iar soluțiile cele mai eficiente pentru atragere de fonduri sunt prin programe europene.
Teoretic, România are un potenţial remarcabil la capitolul energie geotermală, fiind considerată a treia ţară din Europa, după Grecia şi Italia, în acest sens. Practic, un singur oraş din ţară, Beiuş, se bazează în totalitate pe acest tip de energie pentru încălzirea locuinţelor şi are proiecte importante de a deveni un adevărat centru ecologic geotermal.

Avantajele sistemelor geotermale:
– economie realizată faţă de orice alt sistem clasic ;
– protecţia şi economia resurselor naturale limitate (gaze, carbune, etc.);
– protecţia mediului, deoarece nu ard combustibili fosili, nu produc gaze, fum sau cenuşă ;
– nu folosesc flacără deschisă şi nu există nici un pericol de explozie ;
– sunt silenţioase şi nu necesită întreţinere costisitoare ;
– spre deosebire de alte forme de energie regenerabilă (solară, eoliană) poate fi exploatată în mod continuu, indiferent de condiţiile atmosferice.

Dezavantajele sistemelor geotermale
– creşterea instabilităţii solului din zonă, putând fi cauzate chiar şi cutremure de intensitate redusă;
– zonele cu activitate geotermală se răcesc după câteva decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi de o sursă infinită de energie, dar cu siguranţă avem de-a face cu surse regenerabile.

 

eg hr